Erată - Ioan Grigoraș & Liliana Trif
Poezie adăugată de: nutzu

    marți, 05 ianuarie 2016

- De mă gândesc, afară-i zăpușeală,
Pe luntrea ta nu văd niciun apus,
Mi-am cumpărat bilete numai dus
Și poate uit de ultima greșeală,

Când am dansat desculț pe flori de cactus.
Am să plusez, dar nu la nimereală,
Că nu mai vreau, din vise, nicovală,
Să mă trezesc în zori, ca dintr-un tractus...

Exclus, așa, numai din plictiseală.
E cald... de arșiță mă simt răpus,
Pe iahtul tău primește-mă ca mus,
Și dezlegăm în doi orice cabală.

- Catalogate-n timp drept inutile
Acele gesturi vremea le-a prescris
Azi nu mai merg pe sensul interzis
Şi nici pe contrasens. Atâtea mile

Străbat zâmbind de mâna unui vis
Care-nfloreşte tandru peste file,
Cu sânge scris profetic de sibile
Acolo unde viaţa ne-a ucis.

Am renăscut din nou la Termopile
Să înfruntăm destinul. Ţi-am promis
Că-n umbra dulce-a florii de cais
Vom dezlega misterele subtile.

Ioan Grigoraș & Liliana Trif



vezi mai multe poezii de: nutzu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

mă-nclin, matilda...
nutzu (autor)
marți, 05 ianuarie 2016


mă-nclin, matilda...
nutzu (autor)
marți, 05 ianuarie 2016


grazie, iuli.a
nutzu (autor)
marți, 05 ianuarie 2016


mulțumim frumos, ecaterina...
nutzu (autor)
marți, 05 ianuarie 2016


O poezie minunată, gândită cu caldura sufletului.
matilda
marți, 05 ianuarie 2016


Plăcut aţi scris din adâncul sufletului
iuli.a
marți, 05 ianuarie 2016


Nu-mi gasesc alte cuvinte sa spun, doar ca e deosebit acest poem.
ecaterina lungu
marți, 05 ianuarie 2016