Dumnezeu cheamă pe cei singuratici
acasă Casa lor este singurătatea O
casă numai ferestre O casă cu nenu
măraţi ochi Aici locuieşte infinitul Aici
se naşte veşnicia în fiecare clipă (Nu)
daţi năvală Marele Singuratic este acasă
Veniţi cu daruri şi muzică Marele Singuratic
îşi sărbătoreşte zilele dragostei şi-ale morţii
Pentru că Marele Singuratic moare-n fiecare zi
Al lui este paradisul pierdut
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II
vezi mai multe poezii de: Costel Zgan
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Frumos si plin de inteles :)
ali
duminică, 31 mai 2015