Eroii noștri
......
Unde ne este țara de altădată cu-ale ei cântări de dor,
cu-a ei morală maculată doar de visele de-amor?
unde ne e sufletul nobil, gata de orice sacrificiu,
ce s-a-ntâmplat cu țara noastră de a ajuns ca un ospiciu?
.....
Unde-s toți aceia care, pentru a țării lor onoare,
luptau să-i apere ființa până la ultima suflare?
toți s-au dus și-n urma lor sunt niște cruci în cimitire,
albe, strălucind în soare, spre-a lor onoare și cinstire!
......
Numai că noi, urmașii lor, nu mai suntem demni de ei,
că astăzi ne geme neamul de tâlhari și de mișei,
totu-i praf în țara noastră ajunsă coș de gunoi,
n-am păstrat cu demnitate țara străbunilor eroi!
....
Când se vor întreba drumeții de ce este pustiu pe-aici,
vor afla că noi am fost tâlharilor cu toți complici,
că-am dat pe-o nimica toată întreagă-a țării bogăție,
că am închis cu toții ochii la minciună și hoție!
.....
Unde-s toți aceia care, pentru a țării lor onoare,
luptau să-i apere ființa până la ultima suflare?
toți s-au dus și-n urma lor sunt niște cruci în cimitire,
albe, strălucind în soare, spre-a lor onoare și cinstire!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu