Eu cânt, dar Domnul pune notele în mine
Și vocea mea tot de la Domnul vine!
Eu sunt doar mesagerul cel umil,
Al celui ce m-a miluit cu har divin.
Eu cant, dar cântecul, nu-i despre mine,
E despre frumusețea vieții, despre lume,
Despre credință și despre minuni
Și despre cât de mult ne irosim!
Și cântecul e despre Dumnezeu,
Cel ce s-a aplecat pe visul meu
Și la-mplinit, cu harul Lui, să-mi fie,
Pe notele din viață, poezie!
Eu cânt, dar cântecul nu-i de la mine,
Nu eu l-am pus pe note și pe strune.
Și în cuvinte nu eu am pus înțeles, nici har,
Aceste sunete care se-aud, sunt dar!
Sunt toate de la Dumnezeu, doar el,
A pus la mine-n suflet harul său.
eu? Sunt doar arcușul mânuit,
De mâna celui care m-a rodit!
Sunt doar penelul care scoate rânduri,
Din mâna care mânuiește gânduri!
Dacă-s greșeli, sunt toate ale mele!
Mă mai împiedic, când ascult din stele,
Vorbele Domnului, că sunt doar un om!
Dar ce e bun, e al lui Dumnezeu!
De unde să stiu eu, să scriu poeme
Și-n strofe, să pun picături de miere!
Într-un cuvânt, de-ți place cântul meu,
Să știi că nu eu cânt, ci Dumnezeu!
Eu cânt, dar cântecul nu-i despre mine,
Nu e al meu, eu sunt doar mânăstire,
În care Domnul, ades își odihnește,
Trudite mâini și atâta de măiestre!
la fel și tu, ce cânți așa frumos,
Nu te mândri, că nu tu sunet scoți,
Din glasul tău, așa melodios!
Tot Dumnezeu ți-a dat ca har și ție,
Miere în glas să cânți o melodie!
Același Dumnezeu ce te-a atins cu har
Și în pahar ți-a pus să bei, nectar!
05.05.2018
vezi mai multe poezii de: ileana