Eu n-am scris pentru mine cuvinte rătăcite
N-am scris nici pentru tine povești, să știi, iubite,
În fiecare sunet și-n fiecare semn
Mi-am scrijelit iubirea în bocetul de lemn
Mi-am înălțat iar zborul spre lumi necunoscute
N-am scris decât cu sânge cuvintele, iubite,
Din praf-în-ochi clădit-am castele-strecurate
În visul meu de fată, cu gânduri spintecate
De-a ta limbă triplă, cu muget, miez și toacă
În care ochii-mi umezi au scotocit în joacă
Din vocea ta păgână – năstrușnoind zicale
Și gura-mi fără lacăt ținându-ți-o în cale
Eu n-am scris doar poeme, mi-am tot strigat iubirea
Într-o pădure oarbă, neștiindu-ți firea
Ascunsă între muguri ce n-au mai înflorit
De mintea ta aridă ei, triști, s-au poticnit
vezi mai multe poezii de: Ella
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.