S-a înserat pămîntul! Te-aștept, iubita mea,
Să-ți luminze ochii și azi întîia stea!
Ca pe-un drapel în flăcări închipuirea du-mi,
Căci s-or ivi ăn spații curînd potop de lumi!
Ca iarba-n legănare ți-aud ușorul mers!
Noi vom pleca alături. Spre care univers?
Cît vom străbate drumul cel fabulos de sori
Ne vom trăi viața de mii și mii de ori!
Cît vom ședea o clipă pe-un continent de sus,
Aceste generații de mult vor fi apus!
Mai lin ca frunza sună al cosmosului zvon!
Eu stau pe munte singur ca Deucalion,
Și-aștept să vii, frumoaso, cu mersul mlădios,
Mai gingașă ca iarba și grîul mătăsos...
Ca pe-un drapel în flăcări închipuirea du-mi,
Căci s-au ivit în spații, de mult, potop de lumi.
vezi mai multe poezii de: Eusebiu Camilar
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.