S-au rupt
țâțânile timpului
cu stăvilare
cu tot
pe trotuare-n oraș
în intersecții
pe străzi
prin piețe
cuvintele
orfane în zbor
lăsau urme roșii
tăcerea
oricum era lipsă
râpi răsturnate
într-un vacarm de strigăte
azvârlite-n balcon
uimirea
rătăcește pe stradă
erupe
la doar vreo câțiva pași
vrem libertate
jos dictatura
și picurii roșii
s-au desprins de pe zid
până-n țărână
lumânări
jerbe de flori
martiri și eroi
în orașul de pe Someș
21-05 -2014 Cluj—Napoca
vezi mai multe poezii de: Ioan Daniel