Când mi-e sufletul ca cerul, zâmbete-mi brăzdează fața
Îmi simt trupul cum plutește ca un fir de păpădie
Dragă mi-e nemărginirea, împlinită-mi este viața
Lumea nu-mi mai pare crudă..și nici lacrima sălcie!
Mă închin atunci cu teamă să nu-mi irosesc trăirea
Și să nu m-afund în hăul plâns de oamenii nebuni
Nu m-aș înjosi-ntr-atâta să-mi transform în scrum iubirea
Ci am să te las pe tine prin cuvânt să te răzbuni!
Să-mi spui vrute și nevrute..că tot nu mă las atinsă!
Inima-mi va plânge-n taină tot veninu-ți de ateu..
Nu-mi voi pune foc în suflet..nu mă las ușor învinsă
Fericirea mea din suflet..vine de la Dumnezeu!
17.05.2018
Focșani
vezi mai multe poezii de: Onnyanna
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Vă mulțumesc frumos pentru apreciere, doamna Anișoara!
Onnyanna (autor)
sâmbătă, 19 mai 2018
Poezie religioasa cu tenta meditativa. Frumos.
Anisoara Iordache
joi, 17 mai 2018