din cuvinte
vreau o floare
să-ți aduc
acum Isus
de pe
scurta mea cărare
să te laud
Prinț de sus
vreau
ca para focului să fie
să-ți absoarbă
acum privirea
să rămână-n veșnicie
sub cununa ei
iubirea
un buchet
de rezonanță
pun o iată
împrejur
căci Tu Doamne
ești viață
Adevărul
scump și pur
și acum iată
spre sfârșit
mă închin Isuse Ție
căci Tu ochi
mi-ai dăruit
să văd până-n
veșnicie
21-01-2016 Cluj—Napoca
vezi mai multe poezii de: Ioan Daniel
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Dacă această postare nu este vers in alb, atunci bănuiesc ca este poezie clasică ?
Semne de punctuație ?
Postările tale, NU, pot fi poezii.. Poate doar încercări.
Încearcă să revii cu o alta viziune poetică.
Fii binecuvântat !
M Horlaci
joi, 21 ianuarie 2016