- Din rouă parcă am băut nectarul
Petalelor în care mă scufund
Când luna-i plină și bolnav acarul,
Iar visul meu cu tine e fecund.
Îmi place noaptea să-ți ating tulpina
Cu vârful buzelor, pe la mijloc,
Și să cobor când cercetez grădina
Magnoliei care m-atrage-n joc.
Spre dimineață să fiu beat de tine,
Să nu existe drumuri înapoi,
Doar fluturi albi și roiuri de albine
Să râdă în stomac la amândoi.
- Nu fac recenzii despre pasiune
Şi nici în gând nu vreau să cenzurez
Ceea ce simt, prea multă raţiune
Ne-ar dăuna. Tăcută te urmez
Peste covorul moale al pădurii,
Mi se scufundă paşii-n verde crud,
Iar floarea albă sub alintul gurii
Îşi oglindeşte-n lună trupul ud.
Iubire, unde-ncap atâtea stele
Câte-au căzut azi noapte pe pământ?
Corăbii navigau, pe cer, cu vele
Trase de-un roi de fluturi ca de vânt.
Ioan Grigoraș & Liliana Trif
vezi mai multe poezii de: nutzu