Frământare - Rosica
Poezie adăugată de: Rosica
luni, 05 decembrie 2016
E sfârșit de poveste între el și ea,
Parcă mai ieri își trăiau fericirea,
Însă totul s-a risipit aievea.
Ea încă speră,dar degeaba.
Ar vrea să fie totul cum era cândva,
Să se iubească fără să știe lumea,
Să își vorbească sincer și curat,
Iar seara să adoarmã îmbrățișați.
Prăpastia dintre ei nu îi lasă,
Îi chinuie și mereu îi apasă.
Nu le dă dreptul la fericire.
E un crud blestem căzut peste omenire.
vezi mai multe poezii de: Rosica
Detalii poezie:
- »» Poezie de debut? da
- »» A mai fost postată pe acest site? nu
- »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
- »» Vrei să fie analizată critic? da
- »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: LXVIII.
- Distribuie pe:
-
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Comentarii:
Durerea unei despărțiri după o mare iubire...
Ina M.
luni, 19 decembrie 2016