Bunicul obisnuia sa spuna:
“Viata este uimitor de scurta”.
Îmi navaleste acum în memorie
si de abia înteleg, de exemplu,
cum un tânar se poate hotarî
sa calareasca spre satul vecin
fara a se teme deloc
– neluând în seama nenorocirile posibile –
ca durata unei vieti obisnuite
decurgând sub semnul norocului, nu ajunge
nici pe departe pentru o asemenea calatorie.
vezi mai multe poezii de: Franz Kafka
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.