Frunză-n vânt
de Mihaela Ianculescu
Frunză verde-n vânt măiestru
Vălurind spre cer albastru,
Când te ’nalți, când te cobori
În vârtejuri frânte zbori,
Nu te plângi de a ta cale
Nici că zbori la întâmplare,
Ci te bucuri de-a ta clipă
Strălucind, o pată mică
Într-un univers de soare
Simplă dungă de culoare,
Umilă, dar grațioasă
Făcând lumea mai frumoasă...
Un minut din veșnicie
Te petrece vremea, vie,
Iar când timpul s-a sfârșit
O să pleci cum ai venit...
Dar a ta înțelepciune,
Trecător și el prin lume,
Omul simplu o culege
Și o lecție-nțelege:
Destinația-i marcată
Și nu poate fi schimbată,
Însă important e zborul
Și mai mult, însoțitorul,
Iar prin vânt, ploaie sau ceață
Tu să râzi mereu de viață...
vezi mai multe poezii de: Mihaela Ianculescu