Au ajuns să strige toţi
Dragi bunici,iubiţi nepoţi
Pe-acei fii şi puri părinţi
Ce acum stau printre sfinţi
Cu-a lor gânduri indecise
Căci le-au fost din faşă scise
De-au plecat aşa devreme
Nu ştim cine-a vrut să-i cheme
Au rămas regrete-o mie
Printre rugi mult se va scrie
Le-or citi acolo-n cer
Pentru toţi este-un mister
De s-o-ntoarce când şi cum
Vagi speranţe-avem acum
Au rămas albe morminte
Şi doar vântul să-i alinte
Lângă cruci doar flori uscate
De-atât plâns voci îngheţate
Liniştea-i un crud decor
Rănile mai mult ne dor
Dar ce-a fost e-acum trecut
Toţi sunt umbre prinse-n lut
Şi strigând cu mare foc
N-o să vă uităm deloc
Stând acolo printre sfinţi
Iubiţi fii şi dragi părinţi.
vezi mai multe poezii de: rujoiu mihai
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.