Toti ma vânau.
Facându-si pe seama mea tot felul de iluzii,
ma vânau.
Unii credeau ca sunt morun.
Si se vedeau în fata castroanelor cu caviar.
Toti ma vânau.
Convinsi ca norocul le-a scos în cale o prada
nemaipomenita, ma vânau.
Unii credeau ca sunt casalot,
Si le sticleau ochii socotindu-mi tonele de grasime.
Toti ma vânau.
Urmarindu-si cu îndaratnicie lacoma lor fericire,
ma vânau.
Toti ma vânau.
Urmarindu-si cu îndaratnicie lacoma lor fericire,
ma vânau.
Iar eu nu eram decât bietul catarg
Al unei corabii de mult sfarâmate.
vezi mai multe poezii de: Geo Bogza