Elizei - George Gordon Byron

Ce tâmpă e, Elizo, cea sectă musulmană!
Că-n rai muieri nu intră, afirmă aceşti inşi!
De te-ar vedea pe tine, Elizo, în persoană,
Eroarea şi-ar admite, şi-n lume-ar fi respinşi.

Să fi avut Profetul idei mai răsărite,
Nicicând din rai muierea el n-ar fi alungat;
Şi-n locul celor târfe virgine ce promite,
Rai exclusiv de eve ar fi întemeiat.

Dar stai, că vă rezervă şi alte boroboaţe!
Întâi vă neagă duhul, prin acel crud complot,
Şi-apoi pe soţ îl lasă să ţină patru soaţe!
De suflet v-aţi lipsi voi, dar asta-i prea de tot!

Preceptele acestea, din cât am cunoştinţă,
În mod egal din sexe o băşcălie fac:
Pe soţ sunt o povară, pe soaţă umilinţă,
Că "femina e înger, dar căsnicia-i drac".



vezi mai multe poezii de: George Gordon Byron




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.