RUGĂ
Doamne,
dă-mi înţelepciunea firească
DORINŢĂ
Dă-mi ochii obosiţi
să-i sărut,
Caisul înrodit
de lângă poartă-
cu ramurile
pe drumuri-
Plină, luna visătoare,
zare stînge langă zare,
frunza-i gata de culcare.
Te du, frumoaso, cu nepăsarea ta nedreaptă
cu tot alaiul firii tale libertine,
cu bustul marginit de-o stângă și de-o dreaptă
mofluză și deocheată de suspine.
INSERARE LINA
Plină, luna visătoare,
zare stînge langă zare,
Poetul vine
de departe
ori din acest brutal prezent
şi merge
Zboară ușor stâlpii pe șosea,
Și plopii și vrăbiile zboară;
Mașina aleargă, zboară și ea
saltă fericită inima hoinară.
E primăvară, prieteni, e primăvară!
Toată câmpia zâmbeşte de-atâta verde;
Caisul din livadă, floarea-şi cerne,
Rândunelele se-ngână prima oară.
ASUMAREA POEZIEI
Eu visând , aşa pe furiş,
m-am înrobit de tine, domniţă;