Ce frumos cânta poetul,
Altadata si vorbea
În consens cu alfabetu,
Despre cât de mult iubea.
Dar s-au dus acele vremuri
Si-a murit acel îndemn -
Tenta mistica-n totemuri,
Limba ludica, de lemn.
Altii sunt acum la moda
Si se poarta glorios
O iubire mai comoda
Care n-are, curios,
Nici sumar decor artistic,
Nici placeri, nici remuscari -
Ca un simplu joc stilistic
Practicat, frecvent, pe scari...
Si-n masini, si-n ascensoare,
Într-un ritm demential -
Semne slabe de ninsoare
Dupa marsul nuptial.
Sta poetul jos, pe trepte,
Cu metaforele-n gând;
Nu-i nimic, sa tot astepte,
Pân-o adormi plângând!
Ca de-ntors din mersul vietii,
Vreo iubire, nu e chip -
De-asta si ajung poetii
Biete fire de nisip!
vezi mai multe poezii de: George Ţărnea