Trup langa trup si lumina-n lumina,
Desfatare uituca pe lespezi fierbinti-
Tu, pierzania mea dintr-o zi ce-o sa vina,
Mai ingaduie-mi gandul ca poate nu minti.
Purtatoare de fruct, preacurata fecioara
Fericirii de-as sti ca te vinzi pe arginti
Nici atunci raul tau n-ar putea sa ma doara
Cum ma doare doar spaima ca poate nu minti.
Sa apuna de tot carnea mea prea batrana
Langa mugurii tai nefiresc de cuminti
Si din oarba-mi trufie nimic nu ramana
Daca-n schimb am speranta ca poate nu minti.
Tu, stapana si stea nevisata vreodata,
Tu, indemn repetat al iesirii din minti,
Bietul meu adevar e-un pacat fara pata
Si ma-nchin la minciuna ca poate nu minti.
vezi mai multe poezii de: George Ţărnea
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.