CEREMONIAL
Ce bine-i uneori să fie noapte
Ce bine-i uneori să fie întuneric
Doar nu pot suporta întotdeauna
Sa-mi vezi faţa.
Si nici acum nu pot dormi
Sunt nori îndepărtaţi
Ce se formează ori se mai rupe
De pe-orbită în univers vreo stea
Si trebuie în lume cineva
Să stea de veghe să cumpănească
Totul în tăcere când sarea oaselor absoarbe
Rouă mai repede să vină zorii
Plutesc deasupra marelui tău
Somn cu ape repezi şi adânci Iui
Poate i-aş îngădui să-mi vadă
Livida faţă descărnată
Tu trebuie s-o bănui numai
Si chiar în clipa asta pe sine
Dând începe-ncet să se distingă
Lipsitul de privire în oglindă.
Adăugată de către-Radu Dan Alexandru
vezi mai multe poezii de: Grigore Hagiu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.