Balaurii veghează, zmeii pândesc,
Muma Pădurii te învăluie, misterele cresc,
Luceafărul răsare, în întuneric strălucește,
Legenda românească, etern trăiește.
Strigoii se-ntorc, stafiile te-ncolțesc,
Samca și Solomonarul blestemele-și rostesc.
Căpcăunii râd, pricoliciul se zbate,
România-i plină de legende neuitate.
Moroii zburdă prin umbre de neînțeles,
Pentru Halloween, aveam legende de ales.
Noi avem ființe ce trăiesc-n umbra lor,
Din vechi povești, le știm pe toate-n zbor.
(Strigoii pândesc, Ielele dansează)
Dinainte de Halloween, pe pământul străbun,
Vâlvele vegheau din alt tărâm.
Ursitoarele veghează, soarta ne-arată,
Ce daruri și blesteme, în noaptea ciudată.
Vârcolacii din povești, ce urlă la lună,
Bântuiau prin a noastră comună.
Zmeii cad din cer, scorpiile țipă,
La noi, miturile trăiesc în fiecare clipă.
Și când auzi că Halloween-ul e importat,
Nu uita că multe legende de la noi au plecat.
La noi existau, și lumea întreagă a preluat,
Strigoii și moroii ce etern ne-au vânat.
Și cu miturile noastre, Halloween-ul s-a-nfiripat,
Iar din strămoși până azi, misterul a triumfat.
vezi mai multe poezii de: Velaurius