eu locuiesc într-un semn
al întrebării
și când mai moare câte o zi
în chinuri
mă enervez și devin eu
cu picioarele pe pământ
și îți mai trimit câte o mirare
sensibilă pe hârtie
și atunci te enervezi și tu
sub pretextul că scrisorile sunt desuete
și te prefaci că zâmbești
înrămată sofisticat
într-o poză alb-negru
ca o după-amiază pătrată
fără cuvinte
temându-te să nu regret și eu
dintr-un halou cenușiu
spânzurat
pe undeva prin casă,
chiar toată nebunia
pe care am împărțit-o
cândva
ca pe un codru de pâine
vezi mai multe poezii de: Ursu Marian Florentin
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.