Hoinarul
...
Ce-ai vrea să-ți iau de ziua ta?
M-a întrebat vântul hoinar
Cu mâinile în buzunar
Ce să-mi iei? Nu am habar,
Dar stai! De ziua mea aș vrea
Să-mi iei, dacă tot e-așa,
Vreo 15 kile din cântar!
Băiete, fii mai rezonabil
Așa ceva-i puțin probabil
Mănâncă și tu mai puțin!
Și să nu zici că nu ți-am spus
Tu, ai kilograme-n plus
Ce pot să fac când rezervorul
Îl ai întotdeauna plin?!
Mi-a spus într-o zi țânțarul
Că ai înnebunit cântarul.
Nu crezi că este înțelept
Să faci numai ce e drept?
Iar dacă e să fiu corect,
Cântarul tău este deștept,
E altfel, e mai select,
Ba chiar aș spune, înțelept!
Păi dacă ascunzi adevărul,
Spune-mi și mie, ce câștigi?
Vântule, ia las-o moartă
Pân-la urmă, asta-i soarta
Și dacă nu e să se poată,
Asta e. S-obez și gata!
Măi băiete eu ți-am spus,
Mânâncă domne mai puțin,
Ai multe kilograme-n plus?
Ia bea ceai de rozmarin
În fiecare dimineață,
Să vezi cum te schimbi la față!
Câte mese bagi în tine?
Mânânc de două ori pe zi
Câte-un fel și doar atât.
Pâine? Maxim trei felii.
Aoleu, deja-i prea mult!
Păi cum crezi că vei slăbi?
Dar hai să-ți dau o veste bună,
Când băteam livezi și lunci,
Am aflat cum poți slăbi:
Secretul este să mănânci
Odată pe săptămână!
Vântule, tu ești nebun?
Vezi că ai uitat ceva:
Astăzi este ziua mea
Și m-ai întrebat ce vreau
Eu ți-am spus
Să-mi iei din kilele în plus.
Pân-la urmă știi ceva?
Du-te la tine-acolo sus,
Că eu rămân să-mi duc amarul
Cu frigiderul și cântarul.
Hai pa! ...și-a plecat, hoinarul!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu