Iluzia
...
Știință sau magie? Iluzie să fie
Soarta, viața, timp și veșnicie?
Cât de deasă-i barba
Și cât de lung e părul
Să fie Adevărul?
...
Dacă totul este-nchipuire,
Esența existenței, e doar
O amăgire? Și care este scopul?
Quid podest? E-ntrebarea!
...
Religia, potopul,
Alesul sau chemarea
Astea toate ce sunt?
Să fim noi neuronii
Care hrănesc archonii?
...
Unde suntem noi
Între demon și sfânt,
Atât de plini de pofte
De vise și pământ,
Dar cu-atât mai goi?!
...
Complexa-nchipuire,
Crunta dezamăgire
Adevărul, ne eliberează?
Care adevăr,
Din barbă sau din păr?
Din suferință, plâns,
Sau este un mister
Și deci de nepătruns?!
...
O, unic adevăr
Al celor care mor,
Năvalnic cavaler,
Falnic temnicer,
Prin tine se nasc toate,
Ziuă și-apoi noapte,
Prin tine toate pier
Clipa e-o veșnicie,
Iar timpul este-o clipă.
Și vai, câtă risipă
De vis și de dorință!
...
Bicisnica ființă
Holbându-se la stele
Crezând că-i cu putință
A fi una din ele!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.