Îmbătrânesc, și tot îmi pare rău,
rău de prieteni, rău de iubită,
de-un boșchetar, de-un nătărău
din bezna străzii nesfârșită.
Îmbătrânesc, și tot îmi pare rău,
rău de flori și chiar de nalbă,
pretutindeni, același tămbălău
ne face viața și mai neagră.
Îmbătrânesc, și tot îmi pare rău,
rău de grauri și de guguștiuci,
de tinerețea faină, risipită pe hău,
de oamenii harnici, de mameluci.
vezi mai multe poezii de: George PENA
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.