În valea de negură,
În risipa întunericului,
Al răului fără de bine
Şi al binelui fără de rău...
Stau în pustietatea
Cea deplină a sorții
Închis într-un cristal
De sare,
Aşteptând să mă topesc,
Să mă dizolv
În apa acidă,
Ca un muritor ce sunt,
În negura depărtării
Şi a uitării...
Oh tu, înger..
Chip frumos de marmură
Transforma-te-ai în zahăr?
Oh tu, buze calde,
Ce-mi topești trupul
Cel înghețat
De neguri blestemate...
Oh tu,
Îngerul frumuseții...
Zâmbetul de cristal
Ce-mi îndulcește privirea
Iar ochii tăi căprui..
Profunzii tăi ochi...
Salvare aştept
De la tine înger,
Cu al tau chip de nea
Înfățişat într-o
Aură divină...
Un sărut aştept,
Să mă dizolv şi
Să mă reîncarnez
În îngerul ce ți-as fi
Putea fi vreodată...
vezi mai multe poezii de: Cosmin
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.