Spune-mi că mă iubești!
Sau, cel puțin, vei încerca...
Ochii se săturau de priviri goale,
Iar buzele se uscau de cuvinte mute,
Urechile nu vor să mai asculte
Țipătul bătăilor inimilor albe...
Capete lăsate pe spate de mângâieri acide,
Simțiri de aburi calzi și reci
O armonie ezitantă... și mintea-ți cere să pleci
Să fugă nebunul gând pe câmpiile asire...
Când aerul te lovește cu parfumul de zeu
Zâmbești absent... de mult nu ne mai căutam...
Stăteam în oglindă și ne priveam
Atunci când am înțeles că mă reflect doar eu...
Nu ai cum, tu dragoste, să iubești
Dacă nici măcar nu mai încerci...
vezi mai multe poezii de: LarisaBalan