- E-aşa de verde iarna dintr-o dată
Iar soarele-i amnezic, trubadur
Cântând o serenadă retuşată.
Eu nu mai ştiu ce anotimp, îţi jur,
E-acesta care-mparte-n burg bezele,
Dar am atâtea gânduri să-ţi trimit,
De-ar ninge doar în umbra unei stele,
De-ar ninge în cuvinte, în sfârşit,
Ca-n Andersen, poate-aş lăsa să cadă
Câte-un chibrit aprins pe trotuar,
Ţi-aş impregna inscripţii pe zăpadă
Cu numele-n antet – destinatar.
- Am depănat pe gheme anotimpuri
Multicolore, vii, din calendar,
Zăpezi răzleţe cad peste nisipuri
Ori ploi cu soare palid şi hoinar.
Când îţi aştern cuvintele pe coală,
Curg lacrimi îngheţate din stilou,
Simt vântul amintirii cum îmi spală
Întâiul vers şi mi-aş dori din nou
Să împletesc în ram de brad poemul
Şi să-l trimit cu iarna post-restant,
Pe neaua pielii tale-i scris blestemul
Cu slove de iubire, incitant.
Liliana Trif & Ioan Grigoraș
vezi mai multe poezii de: nutzu