Se frâng în mii de bucăţi
Serile de vară deja uitate
Sub apăsarea crâncenă a unei dimineţi comune,
Fără răsărit , cu capul pe jos
Şi haine pe dos.
Se frânge şi în acest anotimp iubirea.
Se apleacă să-şi culeagă hainele mototolite de propriul sânge,
Îmbâcsite de teroare şi respingere
ŞI pline de parfumul lui.
Ar vrea să se spele de tine,
Dar i-ai intrat sub piele
Şi plânge în acest anotimp
Ce nu-i predestinat durerii.
Se frâng bucăţele din ea pe podeaua murdară.
Se frânge iubirea încă o dată,
Mistuită de tainicul sentiment ce nu-l înţelege,
Dar care-o siluieşte şi-o înfrânge
Încă o dată,
Într-o seară de vară.
vezi mai multe poezii de: Azoitei Stefania
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Multă tristeţe într-o seară de vară. Frumos !
stefan doroftei doimaneanu
vineri, 09 decembrie 2016