“A iubi înseamnă să devii, cu bună ştiinţă, vulnerabil.
Acum înţelegi cât de mult te iubesc?”
Helen Thomson
Învaţă-mă să nu-mi mai fie frică
De timpul care stă când tu lipseşti,
Când vremea pare să mă contrazică
Şi-n lume nu e loc pentru poveşti.
Fă-mă să cred că nicio depărtare
Nu-i importantă dacă mă iubeşti,
Că nu-i distanţă ce-o să ne separe,
Că vei veni, să îmi reaminteşti,
Că-n dragoste contează numai clipa
Trăită excesiv, intens, păgân,
Când pentru zbor o să-mi întind aripa
Tu-nvaţă-mă să cred şi-o să rămân.
O să te-nvăţ, iubito, că-mpreună
Putem întoarce timpul înapoi,
Secunda ce alunecă pe strună
E un arcuş celest şi amândoi
Îl mânuim cu-atâta iscusinţă,
Distanţele se şterg definitiv…
N-ai înţeles cât te iubesc, fiinţă,
Fragilitatea ta, intuitiv,
Recunoscând-o chiar din clipa-n care
Ţi-am implantat o aripă-n călcâi,
Să-nveţi să zbori înalt, să fie soare
Pe cerul tău… Să crezi şi să rămâi!
vezi mai multe poezii de: Liliana Trif
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Multumiri de suflet, Ioana! Iti intorc cu drag urarile si gandurile bune!
Liliana Trif (autor)
luni, 04 mai 2015
Multumesc pentru semnul de lectura si apreciere, Oana!
Liliana Trif (autor)
luni, 04 mai 2015
Ioan : De nimeni nu mă tem ca de povara
Acestui timp ce trece fără tine,
Îmi pare-aşa departe primăvara…
Sărutul tău, pe degetele fine,
Îmi ţine companie-n astă seară
Când numai amintirile le număr
Înmoi oftând peniţa-n călimară
Şi braţul tău mi-alunecă pe umăr
Dând buclele de smoală într-o parte,
Descoperind doi sâni de porţelan…
Dar ce voiam să-ţi scriu? Visam o carte
Să ne cuprindă pe-amândoi, Ioan!
Liliana Trif (autor)
luni, 04 mai 2015
Va doresc multa sanatate. Scrieti superb amandoi!
ioana
vineri, 01 mai 2015
Frumos. Un 1 mai minunat tuturor de pe Poetii Nostri!
oana
vineri, 01 mai 2015
Liliana...Pe buze-am prins o lacrimă albastră
Şi-am sărutat piciorul tău de floare,
E noapte-ntr-un poem lipsit de soare,
Dar primăvară-n poezia noastră
Ne-a înflorit pe chip surâsul magic,
Caligrafii de vers brodat cu rouă,
Magnolii albe ce surâd când plouă
Sfidând trecutul altădată tragic.
Capricioasa mea eşti răsfățată
De ghiocei şi mofturi în iubire,
Trimit cocorii să îţi dea de știre,
Că vom trăi un vis ca niciodată.
nutzu
vineri, 01 mai 2015