Mărturie - Ion Brad

Pe lângă sobă se adună
Sufletele morților dragi.
Dar soba mea-i înghețată,
Nu mai am lemne de foc.
Iar cu numele meu
Nu se pot încălzi.
Tremură. Nu-ndrăznesc să mă roage
Să le ascund chiar în suflet.
Se tem că și-acolo e frig.
Doamne, fă-mă să ard,
Să se mire toți munții
A căror fală eram cândva!
Și, totuși, aceste ciudate-ntâmplări
Mai stau mărturie că umbra-i a mea.

vezi mai multe poezii de: Ion Brad