Poeții nu-s normali, se spune-ades.
Dacă ar fi ca noi, n-ar fi prea bine.
Cine-ar sădi credința din eres
Și-ar înmulți cuvintele divine?
Adu-i pe lume, Doamne, să ne-nvețe
Cum să scăpăm de-atâtea disperări,
Să îndrăznim visările mărețe
Și din pâraie să întindem mări!
Nici după moartea lor noi n-avem pace,
Călcăm pe urma lor ca-ntr-un extaz
Străină lumea, vine mai încoace,
Lacrima lor ne curge pe obraz…
vezi mai multe poezii de: Ion Brad
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.