Tu plângi și-n ochii ce nu mint
Zac două lacrimi încrustate
Ca două pietre nestemate
În doi cercei de-argint...
Tu plângi și-n plânsul tău ascult
Tristețea țiterelor sparte
Spumând în cupele deșarte
Din vremea de demult.
Tu plângi și plânsul tău re-nvie
Sideful clapelor tăcute
Și degetele-ntrevăzute
Risipitoare de-armonie.
Tu plângi și-n lacrimile tale
Plâng preotesele Ninivei
Și gesturile primitivei
Îmbrățișări patriarhale...
vezi mai multe poezii de: Ion Minulescu