DE AVEA EU CE ARE EL
De cînd m-am născut pe lume
Eu am un păcat și-anume
Vai ce lucru curios
Sunt foarte invidios
Jinduiesc la ori și care
Orice lucru ce il are
Și-mi șoptesc încetinel
De-aș avea ce are el.
Într-o zi de vîlvătaie
Eu m-am duis să fac o baie
și sub dușuri iată poc
Eu zăresc un Rozenstic
El se zbenguie cu apa
Și eu am stat protit ca țoapa
Și-mi spunea În gînd rebel
Ce-aș avea eu ce are el.
Într-o mică grădință
Am văzut o cuconiță
Ce ședea în mod gingaș
Și alăpta un copilaș
Admirîndu-i sînul mare
Plin cu lapte și ardoare
Eu mi-am spus în gînd așa
-De-aș avea ce are ea!
Ieri cînd traversam Lipscaniul
l-am văzut pe Burileanu
Vicele guvernator
Peste banii tuturor
I cum se are ca fala
Sus la Banca națională
Mi-am șoptit blînd ca un miel
De-aș avea eu ce are el.
Pe stradela Reumeoara
Urmaream o domnișoară
Cu profil imaculat
Și cu părul blond, bronzat
Piciorusele ei faine
Ascundeau comori și taine
Că mi-am zis în gînd așa
De-aș avea eu ce are ea.
Sîmbătă fiind sărbătoare
Eu m-am dus la alergare
Cu nevasta-mea MILY
Să-l vedem pe „zori de zi”
Și cum ne arată grajdarul
Ce solid e armasarul
Ea mi-a spus încetinel
De-ai avea tu ce are el.
Adăugată de către -Radu Dan Alexandru
vezi mai multe poezii de: Ion Pribeagu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.