DORINȚA LUI DAVIDEL
Mămițica-i indispusă
Vocea parcă i se-ngroașe
Nu știu pentru ce dar tanti
A trimis să vie o moașe.
Davidel, copil cuminte
Cu mamica se-ntreține
Și-i vorbește, și o minte
De se simte mult mai bine.
Și-l întreabă mama dulce
Ce-ai dori tu bunăoară
Să-ți aducă mama dragă
Frățior sau surioară?
Davidel zîmbind răspunse
Fără nici o etichetă
-Dacă aș ști că nu te doare
Aș dori o bicicletă!
Adăugată-Radu Dan Alexandru
vezi mai multe poezii de: Ion Pribeagu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.