Isteriada - Costel Zăgan
Poezie adăugată de: Costel Zgan

    miercuri, 13 aprilie 2016

Istorie și patologie socială români de consum
și români de excepție Nenea Iancu și Lord Bayron
Deșertul roz versus Declarația Drepturilor Omului
De-a pururi între tăvălugul bășcăliei naționale
și
Imponderabilitatea Mioriței
Ei bine tăcerea ne doare mai ceva ca o rană
În poziție de drepți toată lumea așteaptă
să răsară soarele pe undeva Însă pentru prima
dată în istoria condiției umane
soarele ezită Oare o fi uitat pe unde să perforeze
voalul nopții ONU a rămas un nume și atât În o
grada personală fiecare taie capra vecinului a
vând noaptea familială dată la maximum În piața
națiunilor foamea cântă internaționala la țambal
Și tu mă întrebi dacă îmi pasă
Domnule nu-mi pasă

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II



vezi mai multe poezii de: Costel Zgan




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.