Nu mai lăsat ,tu mai iubit
Mai ocrotit, şi mai păzit,
Noaptea la căpătâi ai stat
Şi lîngă mine te-ai rugat
Firav am fost şi fără vlagă
Ca o legumă în desagă
Nu pot să-ți zic prea multe ştii
Doar te iubesc şi asta ştii
Azi eşti iar mîine nu mai eşti
Atunci de ce tu mai trăieşti
Dacă nu simți că mai iubeşti
Şi ce ți-e drag să prețuieşti
Nu te juca cu a ta viață
Atârni de-un fir sau doar de-o ață
Ce am acum ție ți-ofer
Nu vreau nimic nici nu mai sper
Zece vieți daca-aş avea
În ale tale brațe aş sta
Îți mulțumesc drăguța mea
vezi mai multe poezii de: peter222