Tu erai din Baia Mare
Eu eram din București
Și într-o vară arzătoare
Te-am văzut la Costinești.
Arătai super-fantastic,
Aveai strasuri în buric,
Șapcă albă, șlapi de plastic
Și-un costum de baie mic.
Te-am privit cu îndrăzneală
Ochii ni s-au întâlnit
Ne-am zâmbit fără sfială
Și ne-am împrietenit...
Au fost zile minunate,
Și-au fost nopți ca în povești
De aceea, cine poate,
Să meargă la Costinești.
vezi mai multe poezii de: Octavian