Ies afară-n miez de noapte din odaie,
Pașii-mi sună-n solul înghețat,
În livada neagră stele cad
Și pe-acoperișuri albe paie,
Doliuri de noapte s-au culcat.
Noiembrie 1888
Traducere V. Bragagiu
vezi mai multe poezii de: Ivan Bunin
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Când am scris că eu nu traduc pentru bani, am avut în vedere că eu am o poziție mai convenabilă decât cei ce o fac. Eu nu sunt IMPUS de a traduce la comandă, ci traduc doar ceea ce-mi place. Dar aceste traduceri din I.Bunin sunt altfel. Credeți-mă nu-mi fac țelul să mă ÎNTREC cu cineva în ale traducerilor. Nu-s până într-atâta prost ca să fac întreceri pe seama cuiva. Dar Ivan Bunin m-a învățat, dacă doriți, stima de orice cuvânt, atenția respectuoasă până la conservatism față de orice frază. De aceea citind traducerile din Bunin de mai jos vreau să spun trainic:Bunin n-a scris așa. Aceste bâlbâituri, această nestimă de cuvinte, această mocoșeală de cuvinte nu este Bunin care este tot timpul foarte corect, ascetic chiar aș spune. Chiar dacă aceste versuri sunt încă de la începutul său ca literator, ele erau de-acum versurile lui Bunin. Înțeleg traducătorul – i- s-a comandat până la o oarecare dată de ex. 100 de poezii din Bunin, le-a găsit pe acestea, și i-a dat bătaie mai degrabă ca să „umple” cartea. Dar Bunin nu-i un poet de două parale de azi, pentru care nimic nu-i sfânt – nici cuvântul, nici sufletul, nici Poezia. M-am stăruit, cel puțin, să-l arăt pe Bunin pe care-l știu eu: Poet cu literă mare. Victor Bragagiu
bragagiu
marți, 02 mai 2017