Izvorul iubirii eterne
de Grigorie Roibu
O iubire curată îmi curăţă sufletul
Cu îmbătătoare mireasmă de crin şi nard,
Cu tainicele zâmbete care dau în floare,
Cu nectarul din drăgăstoasa sărutare;
Clipe dalbe se-agaţă-n pădurea cea mare,
Izvorul îşi mână apa, să-mi scalde trupul…
Tu, floare de cireș, altoiește-mi inima
Să pot simți, dărui și ierta!
Tu, Iubire, refren ce subjugi răsăritul
Și curcubeul de amintiri în ochii mei,
Din tine ia naștere inima pură,
Speranța cea nouă în viața de acum;
Cântec și vers în paradisul ceresc,
Sărut pe lacrima căzută lângă poarta spre vis,
Iubire eternă ești darul de Sus,
Un pod de cântări sfinte, cu dorul de Iisus!
vezi mai multe poezii de: lilianaroibu15gmail.com
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.