Aștept cu nerăbdare să vină primăvara
Cu verzile ei gene de ierburi și de vânt.
Înveșmântată-n straie de pastelate vise
Ce se vor naște, iarăși în vers și pe pământ.
Îmi leg la glezna stângă cuvântul și lumina,
Din înstelate clipe îmi împletesc un zbor.
Și mă prefac în aripi de puf de păpădie,
Să pot zbura ușoară, deasupra unui nor.
Aidoma visării, ca și un gând pleca-voi
Să întâlnesc parfumul ascuns în miez de veri.
Din spicele de aur dospește astăzi pâinea
Și curge mierea dulce din florile de meri.
vezi mai multe poezii de: Florina Emilia Pîncotan
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.