Cine mută piese-n noapte
De pe tabla încă mută
Când regina a pierdut
La pas şi-ultima redută.
Turnul e cuprins de flăcări
Arde în ritm monoton
Aprins c-o scânteie crudă
Pe furiş de un pion.
Iar în pivniţă nebunul
Parcă-i tot mai amăgit
Vrând să închine pocalul
Alt nebun nu a găsit.
Alţi pioni ce fac de tură
Se strâng inutil la sfat
Să declare jocul nul
Cu ce scop au şi uitat.
Se ascund în jocul minţii
Atâtea idei şi gânduri
Încă stăm încolonaţi
Pioni simpli printre rânduri.
Şi jucăm fără-ncetare
Până zorii or să vină
Cucerind pe loc reduta
La pas cu altă regină.
vezi mai multe poezii de: rujoiu mihai