Plângând, privesc crucea cuTine
Cum stai umil, tăcut, răbdând;
De ce faci asta pentru mine?
Un păcătos, cu suflet gol, nătâng.
În ochii Tăi citesc iubirea
Și-ncep să plâng de dragul lor,
Aș vrea să te ating cu mâna
Pe sângerândele răni ce te dor.
Privind în jurul Tău văd certuri,
Mulțimi strigând ce Te batjocoresc,
Iar Tu iertare ai cerut la ceruri,
Rugându-Te Părintelui ceresc.
De dragul Tău plânge și cerul,
Natura-ntreagă s-a dezlănțuit,
Și îngerii străbat într-una cerul,
Slujindu-i Celui care S-a Jertfit.
Din nou mi-am ridicat privirea
Și-am întâlnit privirea Ta cea dulce,
Cu drag m-ai învăluit cu iubirea
Eu, liniștit stăte-am, la a Ta cruce.
vezi mai multe poezii de: Preot David Marian
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.