Dacă vinul plânge,
dacă vinul râde,
tu taci
şi florile mint.
Pleacă cu vioara,
cu ochii închişi :
nu te mai ’napoia,
pleacă !
Afară ninge,
visul lasă urme :
nu visa !
Şi cerul din pahar –
şi el are stele...!
Dacă vinul cântă,
tu taci...
Cu cine dansează
zâmbetul meu ?
Te rog să le spui
să uite că sunt cântec.
Zici că are grâu verde
între gene...
Afară nu mai ninge –
cine-i vinovat
dacă vinul se duce :
tu, nu-l chema...!
vezi mai multe poezii de: Donares
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Poemul «La masă cu tristeţea» – pe tema – Iarnă paradoxistă – a fost scris de Vasile / Vasko Popa (29 iunie, 1922 – 1991, ianuarie, 5) în limba-i maternă, valaha (dacoromȃna), în spiritul esteticii paradoxismului, la 16 decembrie 1947, fiind publicat (la rubrica „Poeme inedite“) în revista Lumina (Serbia / Panciova), anul al LV-lea, seria nouă, nr. 4–5 (35–36), 2002, p. 11.
Donares (autor)
duminică, 29 ianuarie 2023