De cu seară până-n zori,
fete mândre și feciori
se întrec la șezătoare,
cu talentul care-l are
fiecare.
Cu arnici, o fetișcană
coase flori pe ie,
alta broderie spartă,
pe o lenjerie.
Din fuioarele de lână
sau bumbac,
fetele torc firul,
pe fus depănat.
Într-un grup se croșetează
minunatele dantele,
sau se tricotează lână
pentru toate cele.
Băiții-mpletesc cu spor
coșuri din nuiele,
pălării din paie,
din pănuși fac ștergători…
.
Unii cântă și se spun
glume șugubețe
stârnind hohote de râs
pline de tandrețe.
Bucuroși și fericiți
plini de voie bună
au muncit și chefuit
noaptea împreună.
Mijesc zorii și atunci,
munca încetează,
din aurul soarelui
se strecoar-o rază!
O să fie șezătoare
și sâmbăta viitoare;
ne-ntâlnim, din nou,
spre seară – iară!
vezi mai multe poezii de: miana
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.