Am pierdut o lacrimă
când m-am născut.
Plângând după mamă
o lacrimă-am pierdut.
Am pierdut o lacrimă,
crescând peste ani,
când ochii iubiți și albaștri
mi s-au făcut dușmani.
Am pierdut o lacrimă -
fierbinte rugăciune spre cer.
Se ducea pe-o frunză mama,
iar eu atât aveam să-i ofer.
Am pierdut o lacrimă
când neamul meu tare
și-a vândut printre străini
și mâini...și picioare.
Azi doar ploaia mai plânge pe ai mei obraji,
căci ochiul rece, uscat, sătul de pierderi,
spre lacul cu lacrimi a emigrat.
vezi mai multe poezii de: Georgebrancu