LANŢUL
Stai agăţat de o cracă; stai agăţat de cracă
Deasupra unei ape adânci cu capu-n jos;
Dar dacă tragi de cracă, te ardici curagios
Ca să acoperi malul, atunci clinteşti o placă!...
Atunci clinteşti o placă din malul cel pietros
Ce ţine stânca deaptă ca postament, şi dacă ...
Şi dacă stânca mare pe-o parte se apleacă,
Şi dacă stânca mare se-apleacă cât un os,
Alunecă pământul puţin de dinainte
În hăul ce se cască spre rîu-nvolburat
Şi pomul se prăvale în iureșull fierbinte.
Încât legat de cracă numai cu astragalul,
Rămîi întreaga viaţă învins şi suspendat
Şi nu ridici o mână ca să acoperi malul.
vezi mai multe poezii de: Vasile Cornel