Lasa-ma sa plang in lacrimi de ploaie
Si sa suspin prin crengi ce se-ndoaie,
Si sa ma zbucium cu petale ce saruta pamantul,
Lasa-ma sa oftez odata cu vantul!
Asa,poate cerul sa-mi stinga durerea
Si doru-mi sa stinga si sa-mi dea putere
Sa merg mai departe,sa imi gasesc calea,
Lasa-ma sa visez odata cu luna!
Sa ma imbrac in lumini sidefii
Si sa gasesc ecoul chemarii...
Lasa-ma sa gasesc ,in stele,raspunsuri,
Taceri tremurate sa se piarda-n abisuri!
Lasa-ma sa miros iasomia in noapte
Si s-ascult tacerea,doar tacerea mai poate
Furtuna-mi sa-nfrunte,s-o transforme in soapte,
Sa-mi cante doar dorul in tacerea din noapte!
Nu-mi cere cuvinte,s-au zdrobit in noaptea din mine,
Nu-mi cere speranta,doar prin tine
Pot lumea s-o vad,s-o aud,s-o cuprind,
Dar inima nu mai pot s-o aprind.
Ai ars-o de mult si-acum e cenusa...
Tu poti s-o transformi in petale de flore
De mar...Poti s-o faci ca sa zboare
Cu fluturi,cu roua,cu albe petale...
Nu mai poti sa-mi dai muguri,
Sa nu-ncerci sa-mi dai faguri
De miere...cand in inima-i fiere,
Sa-mi dai doar sa beau roua-n ciubere
De flori...ca mi-i sete si dor...
Sa ma lasi ca sa mor
Printre flori in luna lui mai,
Nectarul din flori sa mi-l dai!...
vezi mai multe poezii de: Cristiana Iliuta