Timpul a tot mers înainte,
Noi nu ne-am mișcat,
Încercăm să înaintăm
Cu pași mai puțini mari,
Dar aici am rămas.
Atragem atenția cu ce
Ne-am dori s-avem,
Am pierdut, nu putem recupera,
Ne plângem că totu-i rău
Și nu putem schimba,
De ce-am încerca?
Atâtea sacrificii făcute de oameni uitați
Și ce-a rămas? Cu ce-am rămas?
Lacrimi, dureri, chin,
Pierderi și ură,
Cu asta am rămas,
Asta a rămas.
Somnul e prea adânc,
Nu mă pot trezi,
Ce s-a-ntâmplat?
Încerc să strig pentru fiecare oraș
Ce-mi spune că nu poate auzi,
Așa ne-am format?
Încearcă să deschizi celălalt ochi
Când nu vrei doar să privești,
Sunt dezamăgit,
Faci dreptate doar ca să fii răsplătit?
Așa am rămas...
Spui că mă iubești,
Dar în trecut m-ai vândut,
De ce n-ai rămas?
Nu mai sunt acas’?
Atâtea sacrificii făcute de oameni uitați
Și ce-a rămas? Cu ce-am rămas?
Cu ce-am rămas, cu ce-am rămas?
vezi mai multe poezii de: Ella Blackbutton
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.