Ca Ulise, rătăcim, ca Ulise,
trecând printre Carrybda și Scilla-
și nu-i nimeni să ne spună câte abise
ne mai despart de visata dies illa.
Ca Ulise ne-ntoarcem mereu,
tot mai străini, tot mai goi
dar nu ni se arată niciun zeu,
să ne spună că Ithaca e-n noi.
Lucian Valea, Singurătate în Ithaca, 1978
vezi mai multe poezii de: Lucian Blaga